William Shakespeare

Richard III.

Coproducţie a Teatrului Maghiar de Stat Cluj şi al Teatrului Cetate din Gyula (Ungaria)
Traducerea în limba maghiară de István Vas

Sala mare
RO
14+
2 ore 40 de minute cu o pauză

Regele Edward al IV-lea
Miklós Bács
 
Edward, prinţ de Wales
József Nagy
 
Richard, Duce de York
Bence Visky / Bence Mányoki
 
Duce de Clarence
András Hatházi
 
Richard, Duce de Gloster, apoi regele Richard III
Zsolt Bogdán
 
Fiul lui Clarence
Bence Mányoki / Melinda Kántor
 
Henry, Conte de Richmond, apoi regele Henry al VII-lea
András Buzási
 
Arhiepiscop
Miklós Bács
 
Episcop de Ely
Szabolcs Balla
 
Ducele Buckingham
Sándor Keresztes
 
Sir William Catesby
József Bíró
 
Contele Rivers, fratele reginei
Ferenc Sinkó
 
Marchizul de Dorset
Balázs Bodolai
 
Lord Grey
Róbert Laczkó Vass
 
Lord Hastings
Attila Orbán
 
Lord Stanley
Lehel Salat
 
Ucigaş 1, Sir Richard Ratcliff
Levente Molnár
 
Ucigaş 2, sir James Tyrrel
Ervin Szűcs
 
Sir Thomas Vaughan
Alpár Fogarasi
 
Locotenentul Turnului
Lóránd Farkas
 
Lordul primar al Londrei
Ernő Galló
 
Cetăţean
Endre Senkálszky
 
Elizabeth, soţia regelui Edward al IV-lea
Imola Kézdi
 
Margaret, văduva regelui Henry al VI-lea
Hilda Péter
 
Ducesa de York, mama regelui Edward al IV-lea, a lui Clarence şi a lui Gloster
Réka Csutak
 
Lady Anne, văduva lui Edward, prinţul de Wales, fiul regelui Henry al VI-lea
Enikő Györgyjakab
 
Doamna Shore
Tünde Skovrán
 
Fata lui Clarence
Anikó Pethő
 
Nebun
Melinda Kántor

regia
Gábor Tompa
 
dramaturgia
András Visky
 
scenografia
Carmencita Brojboiu
 
muzica
Vasile Şirli
 
coregrafia
Florin Fieroiu
 
asistent de regie
István Albu
 
asistent de regie și dramaturgie
Noémi Vajna
 
măşti
Ilona Varga-Járó
 
imagini video
Zsolt Tofán
 
regia tehnică
Imola Kerezsy
 
sufleur
Imola Kerezsy
Data premierei: 19 noiembrie 2008

„Cea mai sângeroasă piesă shakespeariană este, paradoxal, şi cea mai jucată. Coşmarul nebuniei puterii pare a fi o constantă a culturii europene, fiind reprezentată în istoria teatrului într-o varietate imensă, dar, probabil, niciodată atât de sumbru ca în această piesă a dramaturgului renascentist. Chiar şi happy endul lui Shakespeare poate fi înţeles mai degrabă ca o metaforă ironică şi nimicitoare a perpetuării puterii pentru sine, o putere de tip mafiot, ce modifică doar aparenţele, şi nicidecum intenţiile reale ale celui care, prin hazardul istoriei, ajunge pe tron. Exceptând copiii, ucişi şi ei desigur, nu există personaj în această piesă care să nu fi fost mânjit de sânge. Richard III este însă o piesă contemporană şi dintr-un alt punct de vedere. Ducele de Gloucester, ajuns pe tronul Angliei şi beneficiind de puteri practic nelimitate, îşi pune problema posibilităţii învingerii morţii prin sfidarea limitelor umanului. Este oare posibilă învingerea morţii prin identificarea totală cu ea? – aceasta este întrebarea lui Richard, care în acest fel devine actorul propriei lui vieţi, iar istoria, acest muzeu al ororii, devine teatrul unui experiment inedit.“  András Visky

Spectacol sala mare
Data premierei: 
5 iulie 2008 (Gyula)
19 noiembrie 2008 (Cluj)
Durata spectacolului: 2 ore 40 de minute cu o pauză
Interzis tinerilor sub 14 ani!

Fragmente din dosarul de presă

Fragmente din dosarul de presă al turneului din Coreea de Sud