2 ore 40 de minute cu o pauză
Regele Edward al IV-lea
Miklós Bács
Edward, prinţ de Wales
József Nagy
Richard, Duce de York
Bence Visky / Bence Mányoki
Duce de Clarence
András Hatházi
Richard, Duce de Gloster, apoi regele Richard III
Zsolt Bogdán
Fiul lui Clarence
Bence Mányoki / Melinda Kántor
Henry, Conte de Richmond, apoi regele Henry al VII-lea
András Buzási
Arhiepiscop
Miklós Bács
Episcop de Ely
Szabolcs Balla
Ducele Buckingham
Sándor Keresztes
Sir William Catesby
József Bíró
Contele Rivers, fratele reginei
Ferenc Sinkó
Marchizul de Dorset
Balázs Bodolai
Lord Grey
Róbert Laczkó Vass
Lord Hastings
Attila Orbán
Lord Stanley
Lehel Salat
Ucigaş 1, Sir Richard Ratcliff
Levente Molnár
Ucigaş 2, sir James Tyrrel
Ervin Szűcs
Sir Thomas Vaughan
Alpár Fogarasi
Locotenentul Turnului
Lóránd Farkas
Lordul primar al Londrei
Ernő Galló
Cetăţean
Endre Senkálszky
Elizabeth, soţia regelui Edward al IV-lea
Imola Kézdi
Margaret, văduva regelui Henry al VI-lea
Hilda Péter
Ducesa de York, mama regelui Edward al IV-lea, a lui Clarence şi a lui Gloster
Réka Csutak
Lady Anne, văduva lui Edward, prinţul de Wales, fiul regelui Henry al VI-lea
Enikő Györgyjakab
Doamna Shore
Tünde Skovrán
Fata lui Clarence
Anikó Pethő
Nebun
Melinda Kántor
regia
Gábor Tompa
dramaturgia
András Visky
scenografia
Carmencita Brojboiu
muzica
Vasile Şirli
coregrafia
Florin Fieroiu
asistent de regie
István Albu
asistent de regie și dramaturgie
Noémi Vajna
măşti
Ilona Varga-Járó
imagini video
Zsolt Tofán
regia tehnică
Imola Kerezsy
sufleur
Imola Kerezsy
Gyula, Ungaria (2008)
Sibiu (2009)
Festivalul "William Shakespeare", Gdansk, Polonia (2009)
Budapesta, Ungaria (2010)
Daejeoni Culture and Arts Centre, Seul, Korea de Sud (2011)
Data premierei: 19 noiembrie 2008
„Cea mai sângeroasă piesă shakespeariană este, paradoxal, şi cea mai jucată. Coşmarul nebuniei puterii pare a fi o constantă a culturii europene, fiind reprezentată în istoria teatrului într-o varietate imensă, dar, probabil, niciodată atât de sumbru ca în această piesă a dramaturgului renascentist. Chiar şi happy endul lui Shakespeare poate fi înţeles mai degrabă ca o metaforă ironică şi nimicitoare a perpetuării puterii pentru sine, o putere de tip mafiot, ce modifică doar aparenţele, şi nicidecum intenţiile reale ale celui care, prin hazardul istoriei, ajunge pe tron. Exceptând copiii, ucişi şi ei desigur, nu există personaj în această piesă care să nu fi fost mânjit de sânge.
Richard III este însă o piesă contemporană şi dintr-un alt punct de vedere. Ducele de Gloucester, ajuns pe tronul Angliei şi beneficiind de puteri practic nelimitate, îşi pune problema posibilităţii învingerii morţii prin sfidarea limitelor umanului. Este oare posibilă învingerea morţii prin identificarea totală cu ea? – aceasta este întrebarea lui Richard, care în acest fel devine actorul propriei lui vieţi, iar istoria, acest muzeu al ororii, devine teatrul unui experiment inedit.“
András Visky
Spectacol sala mare
Data premierei:
5 iulie 2008 (Gyula)
19 noiembrie 2008 (Cluj)
Durata spectacolului: 2 ore 40 de minute cu o pauză
Interzis tinerilor sub 14 ani!
Fragmente din dosarul de presă
Fragmente din dosarul de presă al turneului din Coreea de Sud