Un spectacol foarte dinamic, năucitor prin punerea în relație directă a spectatorilor cu personajele – se cere feedback, se așteaptă replică din „sală” – și dezarmant de sincer. Neașteptat de multă improvizație pentur un text scris de Shakespeare! Unele scene sunt în cheie de commedia dell arte, iar altele în cheie Stanislavski – s-a lucrat foarte mult cu fiecare actor în parte și asta se vede la nivel de detaliu. Attila Vidnyánszky Jr. a gândit foarte bine distribuția, astfel încât maturitatea membrilor celor două familii se îmbină perfect cu tinerețea celor doi îndrăgostiți, cărora li se adaugă Benvelio. De altfel, Gedő Zsolt îl transformă pe Benvelio când într-un nebun de curte, când într-un soi de clovn de circ care-și face numărul cu brio, când într-un fel de gazdă a show-ului, din această ultimă ipostază dialogând perfect cu Herceg. De asemenea, se remarcă candoarea Julietei (o să mai auziți de Román Eszter, o văd acasă într-un Cehov), junețea incredibilă a lui Romeo (Kiss Tamás), dedicația doicii (Albert Csilla), parșivenia/șiretenia călugărului (Bogdán Zsolt). Tandemul Capulet – Montague capătă consistență și valoare artistică intrinsecă prin felul cum reușesc cei doi – Kézdi Imola și Szűcs Ervin – să jongleze cu trăsăturile de caracter, dar și cu costumele. Nici Paris – Farkas Loránd – nu este de ignorat, strecurându-și personajul în poveste cu un firesc demn de cele mai celebre comploturi ale istoriei.
Nona Rapotan: Despre dragoste la superlativ – „Romeo și Julieta” în secolul XXI, bookhub.ro, 11 iulie 2021
Romeo și Julieta se pregătesc de saltul mortal. Totul este deja hotărât, familiile adversare nu fac decât să-și desfășoare mecanismele bizare de opoziție. Memoria dă greș, replicile se împiedică și încearcă să-și refacă ținuta, fără să reușească. Cine se simte imun la jocurile de cuvinte, e mai nefericit decât crede. Atmosfera toridă interzice toropeala, fiindcă atenția este pusă la grea încercare de lanțuri incisive de aglomerări și ambuscade premeditate. Nu ai voie să nu fii atent la tot ce se petrece, se petrec mult prea multe, costumele sunt exploziv de frumoase, aș vrea să le probez absolut pe toate. Ne dă târcoale un alai de scelerați fascinanți. Spectatorule, fascinantă este placiditatea ta, dacă ți-o mai poți permite. Ei bine, da, mi-am permis-o, în calitate de spion la bal.
Ana Ionesei: „Romeo și Julieta”: Curiozitățile naturii umane, bookhub.ro, 14 iulie 2021
Din nou putem vedea interpretări de excepție ale actorilor clujeni, cea oferită de cuplul Imola Kézdi– Ervin Szűcs în rolurile soților Capulet/Montague, de exemplu, fiind de-a dreptul magnifică. Și ceilalți actori – Csilla Albert în rolul Doicii, Zsolt Bogdán în cel al Călugărului Lorenzo, Loránd Farkas ca Paris și Balázs Bodolai ca Tybalt – oferă o experiență memorabilă. La început e puțin ciudat că Mercutio (Éva Imre) este femeie sau că Benvolio (Gedő Zsolt) are sâni, dar dacă ne gândim puțin la faptul că pe vremea lui Shakespeare și Julieta era interpretată de bărbați, „schimbul de roluri” nici nu pare atât de strident. Iar în ceea ce-i privește pe eroii principali, pe Romeo și Julieta: rolurile sunt interpretate cu farmec și prospețime tinerească de către cei doi artiști noi, tineri și talentați ai companiei – Eszter Román și Tamás Kiss.
(…)
Dacă ne debarasăm de preconcepții și nu ne așteptăm la metode clasice de expresie teatrală, dacă suntem destul de deschiși către nou, spectacolul lui Attila Vidnyánszky Jr. ne va părea într-adevăr savuroasă. O voce artistică nouă care nu vrea să-l scandalizeze pe spectator, dar totuși reușește, în limitele bunului simț, să realizeze un spectacol remarcabil. Care poate se potrivește mai bine erei în care trăim, în care nimic nu este ceea ce pare.
Csaba Nánó: Povestea îndrăgostiților eterni într-o haină nouă [Az örök szerelmespár története új köntösben], erdélyinaplo.ro, 18 iulie 2021
Spectacolul nu încearcă să ofere răspunsuri, ci scene grotești, muzică live, un joc exploziv, glume grozave, versuri, râsete și personaje cu nervii tari. Costumele expresive, eclectice, care uneori seamănă cu cele de clovn, și coregrafia spirituală și vocală completează tabloul. O grandoare aparte învăluie totul, nu pot să descifrez ce este, nici nu cercetez, căci vorbim de teatru, un teatru grozav, care, te cucereşte în mod firesc.
Și sunt copleşită de interpretarea superbă a actorilor, care trec de la grotesc la liric, de la comedie la dramă și invers. Cu un singur accent, o privire, un gest, o mișcare, pot transmite povești întregi. Imola Kézdi e afectată asemenea nevestelor de oameni bogaţi, și tace ca o femeie subjugată; Capulet-ul lui Ervin Szűcs se crede puternic pentru că dă ordine; Dădaca plină de viaţă a lui Csilla Albert se simte uneori ofensată, fiind totodată irezistibilă. Comicul înnăscut al lui Lóránd Váta, Mercutio-ul vibrant al lui Éva Imre, sunetele şi culorile lui Lóránd Farka (Paris), îngâmfarea lui Balázs Bodolai (Tybald), viclenia Călugărului lui Zsolt Bogdán, jocul de o mie de culori și voci al lui Zsolt Gedő (Benvolio), farmecul adolescentin și jocul autentic al lui Tamás Kiss (Romeo), sinceritatea sensibilă a lui Eszter Román, toate sunt un succes deplin. Nu degeaba sunt renumiți actorii clujeni, doar cu ei se putea pune în scenă în mod autentic acest spectacol contemporan grotesc. Și multe alte spectacole, aș putea adăuga. Eszter Román, Tamás Kiss și Zsolt Gedő sunt nou-veniți în teatru, iar acesta este primul lor spectacol. Sunt frumoşi, tineri, şi talentaţi. Se integrează de minune în această trupă extraordinară.
Judit Simon: Un fast aparte [Valami furcsa pompa], ujvarad.ro, 14 septembrie 2021
O interpretare memorabilă este oferită de Balázs Bodolai în rolul lui Tybalt, scena sa cu farmacistul îi face pe spectatori să râdă până la lacrimi, asemenea lui Ervin Szűcs, care în rolul lui Capulet, este de-a dreptul hilar. Spre deosebire de abordarea tradiţională, Doica lui Csilla Albert este una tânără, Imola Kézdi în rolul lui Lady Capulet este un pic cam schimbătoare, uneori plăcută, alteori - așa cum ea însăși remarcă - "e prea mult", dar asta ca urmare a indicaţiilor regizorale. Prietenii lui Romeo sunt niște caricaturi geniale, Zsolt Gedő și Éva Imre se remarcă în coregrafia nebună (mișcare scenică: Ferenc Sinkó). Personajelor lui Paris (Loránd Farkas) și Călugărului Lorenzo (Zsolt Bogdán) li se acordă puțină importanță, dar și ei devin participanți valoroși ai acestei lumi exuberante, dominate de costume extravagante (costume de Zsuzsánna Kiss).
Emma Rosznáky Varga: Sincronul iubirii [Szerelemszinkron], art7.hu, 23 septembrie 2021
O regie poate deveni mult mai actuală dacă îi demontează și abordează fără restricții pe clasici decât dacă urmărește să rămână fidelă literei textului. Producția "Romeo și Julieta" a Teatrului Maghiar de Stat Cluj ar putea fi un bun exemplu din această perspectivă. A surprins realitatea contemporană și a redat o versiune frumos împachetată, și ușor kitsch a acesteia. Mă gândesc aici la modul în care limbajul cotidian este amestecat cu elemente ale textului clasic (spectacolul folosește traducerea lui Dezső Mészöly), într-un context splendid ornamentat (în ceea ce privește costumele). Iar deasupra acestei lumi se aşterne şi un "voal" maghiar, care este prezent pe tot parcursul spectacolului. Ceea ce vreau să spun este că melodiile folclorice maghiare care se regăsesc în spectacol creează un spaţiu emoţional aparte în rândul publicului.
Réka Fazakas – Kriszta Kedves: Ce face un clasic în piscină?[Mit csinál egy klasszikus a medencében?], szinhaz.net, 8 octombrie, 2021
Este un spectacol în care se întîlnesc cîteva generații de actori, unii dintre ei aflați la primul spectacol la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, experiență pe care regizorul a considerat-o unică, nesimțind în nici un fel diferența de generații. O coeziune ce s-a reflectat în întreaga construcție a spectacolului, pe care Attila Vidnyánszky Jr. l-a clădit în jurul actorului: „Mă străduiesc să fac în așa fel încît spectacolul să se învîrtă în jurul actorului. Vreau să cred în actori“.
Silvia Dumitrache: Întîlnire 2.0 cu Shakespeare, Orwell, Ionesco și Cehov, observatorcultural.ro, 16 decembrie 2021
Dansul & Luminile (momentul Éva Imre (Mercutio) de dinaintea pauzei ar trebui studiat & savurat în fiecare studio de dans, trupă de teatru, spațiu de visare din țara, continentul și lumea asta)
Și va continua pentru 3 ceasuri și mult după aceea, în noapte, vis, imaginație, alea-alea, invitându-ne să lepădăm / pasăm roluri, personalități, genuri, preferințe, țăcăneli, obsesii, afilieri, fanatisme, pentru a produce o oră, o scenă, un gest, o privire dintr-o altfel de lume. Pare utopic? Check R&J și vorbim după.
Mihai Brezeanu: Reunirea circurilor de la Budapesta și București / The joint future of theatre - Rómeó és Júlia / Romeo și Julieta, liternet.ro, decembrie 2021
Imola Kézdi și Ervin Szűcs, care îi interpretează pe ambii părinți, aproape că debordează de umor, se bucură cu adevărat de personajele creionate în exces, fiind cei care dau tonul gag-urilor din spectacol. În general, producția este caracterizată de un joc actoricesc bun, cu personaje simpatice care populează spațiul îngust ca de amfiteatru.
Kata Köllő: Rómeó és Júliával a geg nyomában [Pe urmele gag-ului cu Romeo și Julieta], Játéktér, 2021/Toamna, Anul 10 / No. 3
