I.L. Caragiale

O scrisoare pierdută

Traducerea în limba maghiară: Attila Seprődi Kiss

Sala mare
RO
12+
3 h cu o pauză.

Ştefan Tipătescu
Tünde Skovrán
 
Agamiţă Dandanache
Melinda Kántor
 
Zaharia Trahanache
Andrea Kali
 
Tache Farfuridi
Kati Panek
 
Brînzovenescu
Csilla Albert
 
Nae Caţavencu
Imola Kézdi/Hilda Péter
 
Ionescu
Andrea Vindis
 
Popescu
Réka Csutak
 
Ghiţă Pristanda
Júlia Laczó
 
Femeie în vârstă
Júlia Albert
 
Pripici Popa
Emőke Kató
 
Zoe Trahanache
Miklós Bács
 
Fecior
Bence Mányoki
 
Cetăţean turmentat
Emőke Boldizsár
 
Corifeu
Enikő Györgyjakab

Precum şi:
Corul cetăţenilor turmentaţi
HALMEN KRISZTINA, BÍRÓ ESZTER, BENEDEK ÁGNES

Fracţia Farfuridi:
VAJNA NOÉMI, PETHŐ ANIKÓ, NAGY ESZTER
DARVAS BEÁTA, KOVÁCS TÍMEA ALETTA
DOMOKOS ERIKA

Fracţia Caţavencu:
MADARAS JÚLIA, MEZEI GABRIELLA, BÁNDI JOHANNA


regia
Gábor Tompa
 
dramaturgia
András Visky
 
decorul
T. Th. Ciupe
 
costumele
Carmencita Brojboiu
 
coregrafia
Vava Ştefănescu
 
regia tehnică
László Mányoki
 
sufleur
Zsófia Bálint
Data premierei: 08 ianuarie 2006
Articole legate de acest spectacol:

Oana Cristea Grigorescu: Piesa "O scrisoare pierdută" - într-o montare regizorală ieşită din comun. România Liberă. 10 ianuarie, 2006.
Adrian Ţion: De-a Caragiale - Az elveszett level / O scrisoare pierdută. Liternet
Iulia Popovici: Regizorul absurdului cotidian. Observator Cultural. Nr. 306. 2-8 februarie, 2006.
Cristina Modreanu: Blondele Tipătescu şi Caţavencu. Gândul. 31 ianuarie, 2006

Fragmente din dosarul de presă

 

Intriga este simplă, dar plină de întorsături: este „povestea” unei scrisori care dezvăluie relaţia amoroasă dintre Zoe, soţia preşedintelui conservatorilor, Trahanache, şi prefectul orăşelului anonim de munte, Ştefan Tipătescu. În pragul alegerilor, pierderea documentului compromiţător capătă dimensiuni uriaşe: este catalizatorul isteriilor, şantajărilor, ameninţărilor, al caraghioaselor rivalizări şi certuri politice. Poliţistul, avocaţii, popa, liderii fracţiunilor politice – cu toţii se implică în „scandal”, proclamând în numele Partidului, al Constituţiei, al Naţiunii şi al Ţării propriile interese.
Dintr-un vârtej nebunesc de-a „uite scrisoarea, nu-i scrisoarea” este propulsat în fruntea listei de vot şi… ales (!) bătrânul şi senilul luptător de la “paşopt”, Agamemnon Dandanache…
Acestei lumi întoarse pe dos – al cărei limbaj specific şi plin de umor este transmis excepţional în limba maghiară de traducerea lui Seprődi Kiss Attila – îi ţine oglindă distribuţia neobişnuită a spectacolului: „am vrut să eliberez actorii de constrângerile apăsătoare ale «marilor spectacole», respectiv de sub povara de a juca caractere. Faptul că rolurile sunt inversate – personajele masculine sunt interpretate de femei şi rolul feminin e interpretat de un bărbat –, este deja de ajuns pentru a face acest lucru, şi actorii trebuie doar să se concentreze ca fiecare să-şi accepte propria fiinţă, şi astfel să fie capabil să joace o partitură” – spune regizorul.
Spectacolul nu este recomandat minorilor sub 12 ani.

Data premierei:
repetiţie generală cu public: 30 decembrie, 2005
avanpremieră: 4 ianuarie, 2006 • premieră: 8 ianuarie, 2006