Perspicacitatea stiloului lui Lucy Kirkwood, o dramaturgă engleză care s-a făcut remarcată prin faptul că a scris pentru serialele de televiziune Skins și Succession, poate fi regăsită și în piesa sa The Children/Copiii, pe care The Guardian a desemnat-o în 2019 drept a treia cea mai bună producție a secolului al XXI-lea. Într-o căsuță undeva pe coasta de est a Angliei, trei protagoniști - fizicieni nucleari și colegi din urmă cu treizeci de ani, un cuplu căsătorit la pensie și prietena lor, care pare să se fi "pierdut" în lumea largă și este în continuare activă în domeniul ei profesional - poartă o conversație aparent lejeră și amuzantă. Dar amintirile despre tinerețea lor comună și discuția despre diferitele moduri de a face față îmbătrânirii și premoniția sfârșitului se transformă treptat - undeva pe la jumătea piesei - într-o anchetă deosebit de tranșantă asupra viitorului, stimulată de recenta prăbușire a unei centrale nucleare din apropiere, la a cărei înființare au contribuit împreună. Să se ducă sau să nu se ducă acolo pentru a ajuta, să renunțe la viețile lor confortabile sau să se resemneze în fața destinului...? Scotocirea întâmplătoare prin trecut, combinată cu câteva dezvăluiri imprevizibile, dar intim "fatale", se transformă brusc într-o anchetă necruțătoare asupra viitorului, nu doar asupra viitorului lor, ci asupra viitorului comun al omenirii. Și ca o întrebare cu totul diferită - putem oare lua decizii oferite de conștiința noastră, în timp ce suntem amenințați de un sfârșit iminent?