William Shakespeare

Neguțătorul din Veneția

Traducerea în limba maghiară: Ádám Nádasdy

Antonio
Gábor Viola / Zsolt Bogdán
 
Bassanio
Balázs Bodolai
 
Gratiano
Ervin Szűcs
 
Salarino
Loránd Farkas
 
Solanio
Szabolcs Balla
 
Lorenzo
Péter Árus
 
Shylock
Zsolt Bogdán / Gábor Viola
 
Jessica
Éva Imre
 
Portia / Baltazar, jurist
Enikő Györgyjakab / Andrea Vindis
 
Nerissa / Secretarul lui Baltazar
Csilla Albert
 
Stephano
Alpár Fogarasi
 
Lancelot Gobbo
Csaba Marosán
 
Moș Gobbo
Attila Orbán
 
Tubal
Róbert Laczkó Vass
 
Prințul Marocului
Loránd Váta
 
Prințul de Aragon
Ferenc Sinkó / Paco Alfonsín
 
Prințul
Áron Dimény
 
Alte roluri
Melinda Kántor , János Platz
 
Gărzile Prințului Marocului
Melinda Kántor , Andrea Vindis / Enikő Györgyjakab

regia
Gábor Tompa
 
scenografia
Dragoș Buhagiar
 
dramaturgia
András Visky
 
asistent de regie
Botond Nagy , Emőke Veres
 
imagini video
András Rancz
 
light design
László Erőss
 
asistent costume
Gyopár Bocskai
 
muzică live
Loránd Farkas , Szabolcs Balla , Ervin Szűcs
 
mişcare scenică
Enikő Györgyjakab , Paco Alfonsín
 
Vorbirea scenică
Márta Papp
 
regia tehnică
Emőke Veres , Réka Zongor

Data premierei: 28 septembrie 2018

Neguţătorul din Veneţia este o comedie despre lupta senină dintre Cămătărie și Prietenie, Răzbunare și Iertare, Disarmonie și Armonie. (...) Poveste, comedie întunecată, pildă morală sau comedia dell'arte? Materia primă a fost colectată în mod inconștient în persoana lui Shakespeare, doar maestrul de scenă care îmbină situaţii este conștient. Însă, meseriaşul este, totodată, poet, iar materia primă vrăjită reflectă deplinătatea vieții, chiar şi atunci când nu doreşte să o luăm prea în serios.
László Cs. Szabó: Velencei uzsora, belmonti muzsika/Cămătărie veneţiană, muzică din Belmont
 

Spectacolul se desfăşoară într-o lume rece, cu tehnologie modernă, unde, în contrast, pasiunile sunt enorme. Pasiuni care înseamnă, în primul rând, narcisism şi egoism. În același timp, aceste personaje sunt, de asemenea, prizonieri ai unor situaţii.

Aici nimeni nu alege să renunţe la tot, sau să spună ca nu este interesat de bani. Toți acționează în conformitate cu propriul interes, totul fiind manipulat de către o reţea complexă de interese și alianțe. Desigur, fiecare personaj are emoţii puternice, sincere, are parte de sex, iubire, erotism. Dar personajele nu decid în funcţie de asta. Ei cred doar temporar că aceste lucruri sunt mai importante. Egoismul și interesul propriu intervin în toate deciziile luate. Dacă reflectăm asupra acestei idei, putem crea un teatru de o cruzime teribilă. Desigur, cu elemente proprii comediei, cu situații comice, dar în esenţă o goană lacomă, plină de cruzime, după „nemurire”, supravieţuire sau fericire.

Gábor Tompa