---

În 1973, János Pilinszky se afla la Paris. Se îmbolnăveşte şi este îngrijit de logodnica prietenului său, Sheryl Sutton, actriţă în trupa lui Robert Wilson. Ea îi aduce poetului zilnic de mâncare, îi face ceai, aranjează perna poetului febril. Ca urmare a întâlnirilor lor şi a spectacolelor lui Robert Wilson a luat naştere textul Beszélgetések Sheryl Suttonnal (Convorbiri cu Sheryl Sutton), un roman-eseu-dialog despre teatru, linişte, relaţiile umane şi o nouă formă artistică. În 1984, Ottó Tolnai s-a întâlnit cu Sheryl Sutton la New York, iar din această întâlnire s-a născut un poem în proză încă neterminat, dar care le-a oferit celor doi dansatori un punct de sprijin în munca creativă. Spectacolul prezintă şi interpretează, prin intermediul dansului, relaţia schiţată de poet dintre Sheryl şi Pilinszky, pe acompaniamentul muzical al lui Ákos Szelevényi, care introduce în compoziţie şi sunetele naturii.

Pe scenă vedem un scaun, pe scaun o doamnă ţinând în mâini o cutie. Se impun mai multe întrebări. Ce este în acea cutie pătrată? Sheryl Sutton ţinea în mână o pasăre neagră, o fiinţă ce putea fi definită. Sunt ascunse imaginile lui Pilinszky sau doar nişte bile de sticlă? Pe scenă e un scaun, pe scaun o doamnă ţinând în mâini o cutie. Revedem imaginea iniţială a spectacolului. Este linişte, se aud sunetele naturii, ciripituri, ţârâituri. E liniştea noastră, în căldura intimă, familială, a scenei.
Mulţumim tuturor celor care ne-au ajutat în realizarea acestui spectacol prin prezenţa lor sufletească, spirituală sau fizică.

Spectacolul a fost realizat cu sprijinul Teatrului Kosztolányi Dezső.