Compilaţie din poveşti şi povestiri din lumea rromilor de Alan Lyddiard şi Kinga Kelemen

Trandafiri cu ochii negri


Sala mare

Mireasa
Eszter Nagy
 
Tatăl miresei
Lehel Salat
 
Mirele
Áron Dimény
 
Voievod al ţiganilor
Ferenc Boér
 
Soţia voievodului
Kati Panek
 
Vornic
Levente Molnár
 
Măcelarul
Ferenc Sinkó
 
Soţul nefericit
Attila Orbán
 
Soţia nefericită
Júlia Laczó
 
Soţul infidel
Zsolt Bogdán
 
Soţia infidelă
Réka Csutak
 
Nebunul
Róbert Laczkó Vass
 
Fetele
Imola Kézdi
 
Fetele
Andrea Vindis
 
Fetele
Csilla Varga
 
Fetele
Emese Ambrus
 
Fetele
Emőke Boldizsár
 
Băiatul vecin
Ernő Galló
 
Băiatul
András Buzási
 
Cel care nu ştie cât e ceasul
Endre Senkálszky
Szilárd  Albert (vioară, violă), Sándor Deák (clarinet) şi Adela Moldovan (violoncel).
regia
Alan Lyddiard
 
decorul
Carmencita Brojboiu
 
costumele
Carmencita Brojboiu
 
muzica
Iosif Herţea
 
coregrafia
Tamara McLorg
 
dramaturgia
Kinga Kelemen
 
asistent de dramaturgie
Krisztina Halmen
 
asistent de dramaturgie
Noémi Vajna
 
muzician
Sándor Deák
 
muzician
Szilárd Albert
 
muzician
Adela Moldovan
 
regia tehnică
László Mányoki
 
sufleur
Zsófi Bálint

Data premierei: 25 mai 2005
Data premierei: 25 mai 2005

Regizorul de talie mondială, Alan LYDDIARD, directorul teatrului Northern Stage Ensemble din Newcastle, Marea Britanie a pus în scenă la Teatrul Maghiar din Cluj un proiect inedit avînd titlul: “Trandafiri cu ochi negrii”. Regizorul este preocupat în mod special de cultura şi civilizaţia rromilor, teatrul pe care îl conduce a organizat în anul 2003 un amplu festival de Cultură şi Civilizaţie Rromă avînd ca invitaţi: artişti, muzicieni, dansatori, actori şi ansambluri de etnie rromă din Europa Centrală şi de Est dar şi Spania sau Franţa.
Acest spectacol nu se bazează pe un text dramatic existent, foloseşte poveşti, legende, balade şi cîntece din folclorul rromilor. Povestea în jurul căreia se împleteşte acţiunea propriu-zisă a spectacolului are ca temă eterna problemă a geloziei prelucrată cu ingeniozitate de doi reprezentanţi excepţionali ai dramaturgiei universale: Shakespeare (Othelo) şi Lorca (Nunta însîngerată). Fără dialog, compunîndu-se doar din versuri şi povestiri, spectacolul se realizează în mod special cu ajutorul dansului şi a muzicii, prezentate şi jucate de actorii Teatrului Maghiar de Stat Cluj.
Spectacolul nu are ca scop reproducerea autentică a modului de viaţă, a civilizaţiei, dansurilor, folclorului ţiganilor, nu doreşte nici a fi o ilustraţie a acestora, ci mai de grabă se defineşte ca o atitudine artistică, creatoare faţă de această cultură. Fiecare membru al grupului creator, fie regizor, scenograf, compozitor, coreograf, dramaturg, sau actor îşi defineşte prin realizarea acestui spectacol propria atitudine artistică faţă de acest mod unic de viaţă şi cultură.